Cum ştim că n-am murit? Unele vise sînt atît de reale că sîntem convinşi că sîntem treji. Şi mai e şi filmul cu Nicole Kidman.
Dau mai jos lista de răspunsuri descoperite în tabăra de creaţie de la Pulcovnicu:
- dacă am fi morţi, nu am putea plăti lumina. Dar noi totuşi o plătim, căci altfel ne-ar tăia-o
- în jurul nostru sînt foarte mulţi oameni, pe care îi ştim de dinainte să fi murit. Ei se poartă la fel cu noi, prin urmare nu ni s-a întîmplat nimic.
- dacă ne ciupim, ne doare
- dacă am fi murit, am fi avut mormînt la cimitir
- putem să ne uităm la filmele nou apărute şi afla cine ia Oscarul
- unii se îngraşă, alţii slăbesc, iar unii fac riduri. Asta nu ar mai fi posibil dacă nu am mai fi în viaţă
După cum se vede, neconcludent. Deci?
Postări
Lypémanies du peintre / MGiliberti
Acum 3 săptămâni
dacă am fi morţi nici n-am vrea să plătim lumina. eu unul l-aş bântui pe Iliescu.
RăspundețiȘtergereNiciuna dintre astea nu mă convinge. Dacă, după ce murim, visăm o perioadă că trăim în lumea viilor? Sau poate visele folosesc doar ca să umple golurile inexplicabile (în fond, la asta folosesc visele şi în timpul vieţii). Nu, trebuie să fie altceva. Şi dacă ceva în minus nu poate fi, aşa cum am argumentat (plătitul luminii, etc), poate e ceva în plus. Şi nu din lumea viilor, că mormintele sunt şi ele din lumea viilor. Swedenborg zicea că vedem mai multe culori.
RăspundețiȘtergereCeva in plus Vlad? Cum poate fi ceva in plus fata de infinitul existentei?
RăspundețiȘtergere