Indiferent cine ninge, îi mulţumesc

Ningea cu fulgi apoşi în seara asta. Adică: mergeam pe stradă, cu faţa în sus, şi îi vedeam în lumina felinarelor cum vin din cer, uşor, că nu bătea vîntul. Erau mari, formaţi prin alăturare parcă, iar unii se alăturaseră mai mult, iar alţii mai puţin. Fiecare fulg este un unicat! Şi toţi sînt handmade, special albi şi pufoşi, catralioane de miliarde de fulgi, făcuţi special în seara asta şi livraţi din cer aşa, să cadă pe jos. Continuînd să-i privesc cum veneau prin aer perpendicular pe ochi şi obraji şi gură, îmi dădeau impresia că sînt ocupaţi cu acea acţiune serioasă, ca figuranţii care îşi joacă cu toată seriozitatea rolul de trecători grăbiţi întîmplători. Întindeam mina cu palma în sus si puteau fi ai mei, pentru un moment, stingîndu-se sfîşietor. Fulgii de zăpadă ning şi asta nu este de joacă! Un specatacol neanunţat, foarte costisitor, ca un magazine de haute-couture care s-ar aproviziona după un program fără noimă şi ar azvîrli în strada plină de noroi rochii brodate cu diamante. Fulgilor!